duminică, 13 decembrie 2009

RELATIA PROFESOR - ELEV

Alături de familie, şcoala, acest principal izvor de cultură şi factor de civilizaţie, în care se desăvârşeşte formarea omului în vederea participării lui la viaţa social - productivă, influenţeaza, la rândul ei, prin condiţiile concrete în care se desfaşoară procesul de învăţământ, personalitatea elevului.
Relaţia profesor - elev reprezintă modalitatea principală de mediere didactică, de ipostaziere a acesteia într-o variantă umană, subiectivă. Dincolo de conţinuturile concrete care se transmit, în activitatea didactică va fi important foarte mult tipul de interacţiune care se va statornici între clasa de elevi şi profesor, precum şi atitudinea acestuia în a relaţiona ca grup şi la fiecare elev in parte.
Relaţia profesorului cu elevii reprezintă o construcţie reciprocă, dinamică, ce se repliază permanent în funcţie de circumstanţe şi scopuri educative. Ea este reyultatul unei "opere" comune ce se definitivează în timp, prin implicarea ambelor părţi.
Relaţia cu elevii nu trebuie să se reducă doar la aspect formal, administrativ, fiind reglementata de coduri deontologice sau normative instituţionale; aceasta se va adecva şi personaliza neîncetat, se va dimensiona şi relativiya la specificul grupului şcolar sau la membrii acestuia.
Rezultatul unui raport pozitiv profesor - elev înseamnă, pe de o parte, oamenii formaţi pentru o integrare eficientă în circuitul vieţii social - productive, iar pe de alta, educatori care-şi onorează misiunea socială asumată, profesori stimaţi de foştii lor elevi, de colegi, de societate.
Încaz contrar când relaţia profesor - elevi este una negativă, ca urmare a unor insuficiente şi neîndepliniri ale muncii didactice sau a unei concepţii eronate sub aspect moral în legătură cu rolul educatorului în procesul de învaţământ, se ivesc din nou carenţr în viaţa şcolară a copiilor şi cu deosebire a unora dintre ei, deoarece nu toţi reacţioneaza la fel de sensibil la situaţiile stresante, comportamentul rezultat fiind determinat de ecuaţia psihologică personală şi de condiţiile particulare din viaţa în afara şcolii.
Fiind un act ce ţine de sfera relaţiilor interpersonale, actul educativ, eficienţa sa, se decide pe terenul raporturilor concrete zilnice, dintre profesor şi elev. În problema relaţiei profesor - elev, pe lângă o bogată experienţa pozitivă ce s-a acumulat în decursul anilor, se constată că uneori predomină arbitrariul, practici învechite şi prejudecăţi pe care o atitudine conservatoare le menţine. Pentru perfecţionarea relaţiei profesor - elev este necesar să se ia în contemporan, actul educativ fiind un proces de continuă invenţie socială.
Relaţiile dintre profesor şi clasă se polarizează, în general în sentimente de simpatie, încredere reciprocă sau, dimpotrivă, de antipatie, neîncredere şi chiar ostilitate. Sunt şi cazuri când contactul spiritual dintre profesor şi elev nu trece de zona indiferenţei: clasa nu există pentru profesor şi nici profesorul pentru clasă. Iniţiativa trebuie să aparţină însă profesorului, care tinând seama de legea esenţiala a relaţiilor afective interumane potrivit căreia simpatia şi bunăvoinţa naşte simpatie şi bunăvoinţă, antipatia şi ostilitatea trezesc sentimente de aceiaşi calitate, trebuie să conducă, să dirijeze aceste relaţii ţi să le structureze pe colaborare. În urma studiilor efectuate s-a constatat că o parte din profesori nu reacţionează adecvat nici în cazul răspunsurilor bune (corecte) ale elevilor şi nici în cazul răspunsurilor grşite (nule).
Deosebit interes psihologic prezintă reacţia acelor profesori care, după opinia elevilor, nu se bucură când aceştia dau răspunsuri corecte, ci dimpotrivă, le pare rău, se arată surprinşi, se miră că raspund bine, stau la îndoială dacă să le pună nota, îi ironizeaza etc. S-a ajuns la concluzia că în aceste cazuri nu se respectă un principiu fundamental al educaţiei încurajarea printr-o judicioasa folosire a laudei şi a dojanei. Un profesor care dojeneşte mai mult decât lauda sau care spune nimic atunci când ar trebui să spună, nu foloseşte suficient criteriile aprecierii pozitive pentru formarea şi schimbarea comportamentului elevului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.